Gaura din stratul de ozon

Ozonul este un constituent natural al atmosferei, fiind prezent la o altitudine între 15 si 40 Km.  Stratul de ozon  actioneaza ca un filtru care retine cea mai mare parte din radiatia ultravioleta nociva, regleaza temperatura din atmosfera, cu implicatii deosebite în protejarea tuturor formelor de viata de pe Pamînt. Cea mai mare cantitate de ozon, aproximativ 90%, se afla in stratul cuprins intre 8 si 18 km care este numit stratul de ozon. Ozonul cuprins in acest strat – foarte fragil, fiind concentrat ar forma o fisie cu o grosime de numai 3 mm in jurul Pamintului.  Acest filtru foarte fin retine aproape totalmente radiatia ultravioleta (UV mai scurta de 290 nm) biologic nociva care se indreapta spre suprafata Terrei, Scaderea concentratiei ozonului cu 1% duce la sporirea intensitatii razelor ultraviolete deasupra solului cu 2%.
În anul 1974 s-a demonstrat ca anumite substante chimice folosite de om si utilizate ca agenti frigorifici si aerosoli (clorofluorocarburile CFC – produse de om care sint utilizate in calitate de agenti frigorifici si aerosoluri), sunt  transportate în stratosfera prin circulatia maselor de aer si pot avea o actiune distrugatoare asupra stratului de ozon. De asemenea, bromura de metil contribuie la epuizarea stratului de ozon. In prezent in aer se arunca mii tone de CFC. Datorita inertiei chimice, activitatii scazute, insolubilitatii in apa, stabilitatii sale CFC dispun de o longevitate mare in atmosfera. Se considera ca durata de viata a celor mai raspindite CFC – Freon-11 si Freon-12 constituie
respectiv 50 si 100 ani.
Fenomenul epuizarii stratului de ozon are efecte directe asupra sanatatii oamenilor (scaderea eficacitatii sistemului imunitar, aparitia infectiilor, cancerului de piele, cataractelor si orbirii, arsuri grave în zonele expuse la soare).
Principiile colaborarii internationale privind protectia stratului de ozon au fost elaborate în cadrul Conventiei de la Viena în anul 1985.
Protocolul de la Montreal cu privire la substantele care distrug stratul de ozon a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 1989. Este un acord international, din care România face parte, prin care se reglementeaza reducerea esalonata a utilizarii substantelor care epuizeaza stratul de ozon.
2008:În cel mult 24 de ani, învelişul atmosferei care filtrează ultravioletele va fi refăcut.
Gaura din stratul de ozon s-a stabilizat în ultimii 15 ani, ca efect al reducerii drastice a emisiilor de clorofluorocarburi, din ultimii ani. Aceste substanţe mai sunt eliberate în atmosferă doar în câteva regiuni din Africa şi Asia, iar reducerea lor favorizează considerabil micşorarea găurii din stratul de ozon. Denumite comun CFC, ele constituiau principala cauză a distrugerii ozonului.
2009: Cercetătorii arată că stratul de ozon se reface datorită măsurilor de control introduse de Protocol, însă se reface încet. Se estimează că nivelul stratului de ozon de deasupra Arcticii, dar şi în rest, se va reface până în 2050, iar „gaura“ de deasupra Antarcticii va fi acoperită între 2060 şi 2075.
Surse:  Eco Magazin si  si www.apmgr.ro